Renunta la zahar sa slabesti

One moment, please

Scris de: Andreea Radu Foto: Shutterstock Era o zi din mijlocul săptămânii — nici luni când ți se pare că o să-ți schimbi viața începând, în sfârșit, să mănânci mai sănătos, nici vineri când deja nu se mai gândește nimeni la vreo schimbare fără precedent, cel puțin în renunta la zahar sa slabesti dietei.

Era miercuri, pe la vreo patru după-amiaza, după ce deja dădusem iama într-o prăjitură îngrozitoare cu vreo două creme și mult foietaj deasupra, când m-am hotărât că n-o să mai mănânc zahăr o lună de mâine încolo. Ca să fiu sigură că o să mă țin de ideea venită de nicăieri oare? Am prins foaia cu un clips și am înfipt-o într-un suport de pixuri de pe birou, doar trebuia să fie o decizie asumată, drept urmare nu putea să rămână doar în capul meu.

Normal că inițial mi s-a părut cea mai tare idee — ce fac eu nu mai face nimeni, mai ales că toți colegii păreau impresionați de hotărârea mea.

Ce să mai, mă simțeam renunta la zahar sa slabesti ce în ce mai bine, pe măsură ce oamenii își renunta la zahar sa slabesti propriile temeri în fața mea: sunt sigură că vreau să fac asta, o să pot să fac asta, chiar nu o să mai gust absolut nimic dulce, o să renunț și la fructe, o să-mi bag picioarele după câteva zile?

Mai că nu s-au făcut pariuri, dar s-a făcut mișto: a doua zi, când am ajuns la birou, decizia mea fusese editată de un coleg binevoitor, care s-a gândit că ar fi mai drăguț să transforme mesajul în ceea ce, probabil, că visa el: o lună cu mult zahăr începând de mâine.

Mâine, adică azi, experimentul meu era deja în vigoare. Adio, zahăr — asta însemnând zahăr adăugat. N-am renunțat la zahărul din fructe fructoză și nici la îndulcitorii naturali mierea. De ce? O premisă subiectivă De ce m-am hotărât să renunț la zahăr timp de o lună? Ca să văd dacă pot.

Ca să-mi demonstrez că pot. Ca să nu mă mai frustrez în fiecare zi că nu reușesc să fac schimbările pe care mi le doresc vizavi de ceea ce mănânc. Ca să nu mă mai simt vinovată, după-amiaza la ora patru după ce am mâncat o prăjitură cât casa. Ca să mă simt importantă. Ca să am un scop. Recunosc, n-am făcut-o neapărat cu gândul că, gata, de mâine o să-mi schimb radical felul renunta la zahar sa slabesti care mănânc și o să fiu alt om.

Deși sunt conștientă că spre asta ar trebui să mă îndrept, cel puțin atunci când vine vorba despre zahăr. La nivel mondial, statisticile referitoare la consumul de zahăr arată foarte nasol. Consumul a explodat din cauza faptului că azi zahărul există în aproape tot ceea ce mâncăm — ca ne îngrozim puțin, am găsit următoarele date într-un articol mega complex despre zahăr pe site-ul articles.

Cifrele astea sunt îngrozitoare, iar despre zahăr am putea scrie compendii întregi. Promit că vom avea niște articole foarte mișto pe tema asta!

Ce se intampla in corp dupa ce renunti la zahar?

Dar până să ajungem acolo, am dat o căutare pe Google ca să văd ce s-a scris până acum despre renunțarea la zahăr, ca și experiment. Nu e ca și cum înainte să mă apuc de acest experiment eram o novice vizavi de subiect, citesc și scriu despre zahăr de suficient timp încât să pot să explic de ce pancreasul începe să producă mai multă insulină atunci când ajungi să mănânci mult prea multe dulciuri.

• Herbalife slabire
• Dr Oana Cuzino: Adevărul despre îndulcitori - Unica.
• Șase alimente care te vor ajuta să renunți la zahăr | Digi24
• Ai renunțat la alimentele care conțin zahăr?
• Contact 5 lucruri care ți se vor întâmpla dacă renunți la zahăr În primul rând, este necesar să aducem o oarecare claritate în ceea ce înseamnă renunțarea la zahăr.

La noi nu s-a înhămat multe lume la acest experiment poate și pentru că românii sunt cei mai mari consumatori de zahăr cura de slabire cu iaurt si fulgi de ovaz Europa, potrivit unor statistici publicate anul trecut?

Eu am căutat articole legate de renunta la zahar sa slabesti fiindcă am fost curioasă să văd cât mă identific cu experiențele altora. Știam încă de când am terminat experimentul că nu prea mă încadram în pattern — lupta teribilă a oamenilor cu pofta de dulce.

După ce am citit câteva povești, mi-am dat seama că lucrurile stau foarte diferit de la om la om. Ca în orice, de fapt.

Cum a fost la mine?

EXPERIMENT: Nu am mâncat zahăr o lună. Cât am slăbit, la ce mi-a folosit?

Altfel decât mă așteptam. Așadar, iată-mă joi dimineață pusă pe fapte mari. Entuziasmul de cu o zi înainte, normal că nu se mai ținea chiar așa pe poziții. Mai ales când m-am văzut în fața restricției efective, ceea ce se poate traduce în felul următor — eu, la Mega, la prima oră, la raftul cu produse bio, chinuindu-mă să citesc eticheta minusculă renunta la zahar sa slabesti să-mi dau seama dacă iaurtul lor bio cu căpșuni are zahăr în el.

Ce credeți? Mi-am luat o banană și un măr verde și am luat-o către casa de marcat cu renunta la zahar sa slabesti că pe după-amiază, când o să mă apuce pofta de dulce, o să fie crunt. Și cam așa a și fost poate și pentru că banana am mâncat-o înainte de prânz și, practic, m-am aruncat în luptă cu mâinile goale. Prima zi din restul lunii mele Prima zi din restul lunii a fost evident!

Nu fiindcă sunt o mare amatoare de dulciuri și simt nevoia să ronțăi câte ceva non-stop. De fapt, nu obișnuiesc să-mi cumpăr dulciuri din supermarket — de la ciocolată și biscuiți până la prăjiturele și înghețată, toate mi se par extrem de dulci și nu-mi oferă nicio satisfacție.

Pur și simplu, mi se pare că nu pot să suport o asemenea cantitate de zahăr în organism. Dar chiar și așa, asta nu înseamnă că mi-a fost ușor să renunț la zahăr.

Când îl scoți de tot din alimentație, îți dai seama că oricât de puține dulciuri ai mânca, tot simți nevoia de renunta la zahar sa slabesti, tot te frustrezi, tot e greu. Vă spun și de ce. Dimineața trece oarecum fără probleme.

Renunță la zahăr în 21 de zile

Am mâncat micul dejun, deci până pe la prânz sunt liniștită. Normal că beau cafeaua goală — și când spun goală, nu mă refer la fără zahăr, obișnuiesc să nu-mi pun zahăr în cafea, fie că o beau cu lapte sau neagră - adică fără să mă răsfăț cu vreun croissant ori vreo altă patiserie care să facă răsfățul și mai răsfăț. Cafeaua o beau pe la 10 dimineața.

Până pe la Ce pot să mănânc decât banana cumpărată mai devreme de la Mega? Cu prânzul e o mică problemă. Și nu pentru că n-aș ști ce să-mi aleg din meniu, ci pentru că până să ajung în zona cu mâncare de la cantină, trebuie să trec întâi de o masă plină cu prăjiturile zilei.

Azi oferta e mai bogată ca oricând sau poate e doar în capul meu — salam de biscuiți, papanași încărcați cu smântână și dulceață, carrot cake, amandine, orez cu lapte. Încerc să nu mă uit prea mult la ele, dar deja știu că o să-mi amintesc imaginea asta undeva mai pe după-amiază.

Pe după-amiază, evident că lucrurile se complică, adică în jurul orei patru, de obicei la mine, deși cam toți suntem în target atunci. Asta fiindcă la ora aia, începi să obosești și, ca să compensezi cu niște energie, organismul cere dulce.

Faza proastă este că dacă te abții, o să începi să resimți nevoia de zahăr din ce în ce mai puternic. Vă închipuiți că mărul meu verde a fost apă de ploaie. Până să ajung acasă, sunt lihnită.

Mănânc destul de mult, ca să-mi satisfac pofta de dulce din timpul zilei, și mă mai liniștesc puțin. După vreo oră-două de stat la TV, simt iar că aș mânca ceva dulce. Fiindcă dacă ești obișnuită să mai guști câte puțină ciocolată cumpărată de soț, dar dacă e acolo, normal că nu o să te uiți la ea cât stai la serial, normal că o simți nevoia asta și mai acut atunci când știi că n-ai voie sub nicio formă.

Ca să scap de tentație, mă culc mai devreme. Concluziile primei zilei: am suferit după ceva dulce destul de tare azi, iar asta mi-a și dat o stare de agitație, mai ales după-amiaza când la un moment dat nu puteam să mă mai concentrez la altceva decât la senzația acută că vreau să mănânc ceva dulce, orice.

E clar că trebuie să mă pregătesc mai bine a doua zi. Nu vă spun cum m-am simțit a doua și a treia zi fiindcă până la a a, o să închideți pagina și evident că nu-mi doresc asta, doar trebuie să scădem bounce-rate-ul pe site asta înseamnă timpul pe care tu-l petreci citind acest articol. O să vă povestesc cum am trăit toată experiența renunțării la zahăr în fiecare săptămână din cele patru ale lunii martie, când am pornit renunta la zahar sa slabesti drum neștiutoare și m-am întors recunoscătoare.

Am început să conștientizez că nu o să mai mănânc dulce, și nu doar azi, acum, ci o lună întreagă. Mă întrebam dacă o să fiu în stare să duc experimentul vieții până la capăt fiindcă începeam să am tot felul de pofte pe care nu mi le-aș fi închipuit și pe care, în mod normal, nu le aveam spre exemplu, m-am cum sa slabesti barbati în mijlocul unei ședințe gândindu-mă la ce mișto ar fi ca, pe seară, după birou, să mă apuc să fac o renunta la zahar sa slabesti de casă — n-am făcut niciodată ciocolata de casă, deși fac dulciuri, și n-am mai mâncat de vreo… 10 ani, de unde îmi venise ideea asta, habar n-am.

De ce probleme m-am renunta la zahar sa slabesti poftele celorlalți. Da, da. Nu a trebuit să mă confrunt doar cu poftele mele, ci și cu ale colegilor mei, care nu erau la nicio dietă autoimpusă și, normal, că mâncau lângă minte tot felul de lucruri cu zahăr.

Care a fost cel mai greu moment: weekendul. În weekend, obișnuiesc să plec de acasă de dimineață și să mă întorc seara, iar asta înseamnă invariabil și clătite cu brânză Ricotta și căpșuni la Frudisiac ori ecler cu mango la French Revolution lângă prima și a doua cafea. Faptul că nu mai puteam să-mi ofer acest răsfăț complet, m-a făcut să mă bucur mai puțin. Renunțarea la un obicei care-mi face plăcere, m-a dezarmat psihic. Brusc, parcă îmi fusese luată jucăria preferată din mână.

Ce am mâncat: chestii sănătoase fără zahăr adăugat. Mi-am dat seama încă din prima zi că dacă nu mă organizez încă de dimineață cu niște gustărele, care să-mi stăpânească poftele, o să fiu într-o luptă continuă cu capul meu care vrea să se simtă mai bine mâncând renunta la zahar sa slabesti dulce.

Care a fost partea bună: un stomac fericit. Am început să mă simt mai bine cu stomacul deja după primele zile. Intuiam oarecum că așa o să fie.